Voce Nustrale

Nutiziale culturale

Bastia
7 di lugliu

'I Banditi' à u museu di Bastia

Sin'à u 18 di dicembre, a nova spusizione 'I Banditi' di u museu di Bastia presenta 4 seculi di predaghjina nant'à e strade di Corsica. 300 opere di l'Europa sana sò presentate. Pitture, pistole, muschetti, uniformi, vestiti, busti, cappelli, stiletti, articuli di stampa è ancu e vistiche d’una ghigliuttina. A perioda cuncerna da 1600 à 1940 a republica di Genuva, i sfarenti regimi di Francia, da l'Imperu à a Terza Republica.. A spusizione hè scumpartuta in trè parte: a definizione di u banditismu, a ripressione è u banditu in l'arti. Rimanda à a spusizione 'Les îles du milieu' chì si trova in l'arsanale di Bastia. L'evenimentu strughje a figura rumanzescu di u banditu d'onore rimettendula in un cuntestu socio-ecunomicu è storicu. Alexandre Dumas in u so libru 'Le comte de Monte Cristo' descrive cusì u banditu isulanu: ' i banditi corsi ùn sò micca ladri ma fughjiticci esiliati da a so cità o paese per via di qualchì vindetta'. Sylvain Gregori, direttore di u museu di Bastia, hà annunziatu chì a vindetta era a porta d'entrata versu u mondu criminale. Ùn ci era onore. I crunisti, i scrittori è più tardi a stampa si sò servuti di sta maghjina falsa pè fà parlà. D'altrò, a religione hè primurosa pè u banditu. Parechji purtavanu talismani, maghjine religiose è San Pancraziu hè d'altronde u so santu patrone. I banditi mustravanu dinù segni palesi di ricchezza, per esempiu stiletti creati da famosi orefici, pè impressiunà o pè fà addunissi à ellu altri banditi. I media anu avutu un grande rolu ind'a riprisentazione di u banditu. Si pò parlà di un'intervista d'André Spada, famosu banditu isulanu, in u 1931.

Dopu, ci fubbe una ripressione di u Statu maiò, cù per esempiu 500 gendarmi in u meziornu di l'isula ma Spada ùn hè statu arrestatu. Numerosi sapienti è scientifichi anu pruvatu à spiegà u fenomenu di u banditismu in Corsica, in Italia è in u restu di l'Europa. Per esempiu, u talianu Cesare Lombroso (1835-1909) 'In Corsica, u banditismu s’hè sviluppatu in parechje forme à a perioda genuvese' aghjusta Sylvain Gregory. 'Significheghja esse delinquente è autore d’una vindetta. À u XVIIIu seculu, a parolla banditu hà dinù un sensu puliticu: Pasquale Paoli l’adopra pè numà i partigiani di Genuva, è, à parte da u 1769, l’autorità francese si ne serve pè i ribelli isulani'. Pè luttà contr'à i fora di lege, unità militare sò state create cum'è i vultighjadori corsi in u 1822. 

Cultura

29u Cuncorsu di puesia corsa è gallurese Lungoni

9 d'aprile | Santa Teresa di Gallura

Raconti IV In paesi Au village

22 di ferraghju | Corsica

L'appuntamenti di l'associu U Pinziglione per l'annu novu

12 di ghjennaghju | I Fulelli (Penta di Casinca)

 Indirizzu

Piazza Ghjuvanni Simonetti
20221 Cervioni

+04 95 38 12 83

 Rete suciale

Cuncezzione è realizazione Agence de communication L'Agenza