6 di maghju
Histoire(s) en Mai 2022
Quist'annu, stu festivale litterariu si tene da l'11 à u 21 di maghju in Bastia. U so invitatu d'onore hè Pascal Ory, storicu è membru di l'accademia francese. Derà duie cunferenze à a bibliuteca di Bastia venneri u 13 di maghju è sabbatu u 14 à u museu di sta cità. Tratterà di e tematiche di u 'Populu suvranu, di a rivuluzione pupulare è di a radicalità pupulista'. Pascal Ory hà sempre orientatu e so ricerche versu a storia suciale di a Francia durante l'epuca cuntempuranea. Hè prufessore emeritu à l'università di Parigi Panthéon-Sorbonne, hà insignatu dinù à a Scola di l'alti studii in scienze suciale è à l'Istitutu di e scienze pulitiche di Parigi.
Autore d'una tesa nant'à a cultura è a pulitica durante u Fronte pupulare, hà cuntribuitu à definì megliu l'imbusche socioculturale di a Francia. Hà fundatu l'Associu pè u sviluppu di a storia culturale. A so cerca scientifica porta nant'à trè assi ch'ellu ghjudicheghja essenziali : a nazione, e mitolugie di u cuntempuraneu è a cultura. A so ultima publicazione s'intituleghja 'Ce côté obscur du peuple'. Grazia à i testi adduniti in st'assaghju, edizione Robert Laffont, Pascal Ory quistiuneghja certe nuzione ricurrente cum'è u pupulisimu è l'anarchisimu di diritta, è ancu certe cunghjunture radicale cum'è u fascisimu è a Cullaburazione.
U scrittore stima chì a Storia hè una scienza sperimentale, chì à e quistione pulitiche si pò purtà risposte solu pulitiche, chì in a definizione stretta di a demucrazia ùn ci hè piazza pè a libertà, chì in Storia ùn ci hè cause ma solu effetti è chì a suvranità pupulare hè solu un postulatu. U storicu custatta infine cù un timore legitimu chì u Populu pò esse autoritariu sin'à l'amore di a dittatura è identitariu sin'à a senufubia'.
Altre persunalità di u mondu di e Lettere participeranu à stu festivale. Christophe Bourseiller chì presenterà u so libru nant'à u cumplutisimu. I rumanzeri Bertrand Puard, Nicolas d'Estienne d'Orves, Benedetta Craveri, Patricia Bouchenot-Déchin, l'editore Dominique Bordes è a so saga fantastica 'Blackwater' di u rumanzu americanu Michael Mc Dowell. Infine, Histoire (s) en Mai vi prupone dinù spusizione, cuncerti è una spassighjata patrimuniale chì permetterà di scopre i numerosi secreti di u vechju Bastia u 19 di maghju.
Cultura
Cuncorsu Lingua Materna: rimessa di i premii
13 di maghju | Corti
D'isule nati, un libru cum'è rigalu di benvenuta
12 di maghju | Corsica
Hè esciutu u 43u numeru di a rivista Bonanova
10 di maghju | Corti
'Chjassi di parolle : intornu à a BDLC': parolle corse cuntate in fiure
7 di maghju | Corsica
13 di maghju: Notti di i musei à u museu di l'Alta Rocca
13 di maghju | Livia
Sabbatu u 7 di maghju, Claude Baldassari dedicherà 'Gira a macina' in cunventu di Cervioni
4 di maghju | Cervioni
À l'ispensata, a nova racolta di puesie di Letizia Cosimi, ed. À Fior di Carta
29 d'aprile | Corsica
Furmazioni FURMÀNIMA di u cullittivu “PARLEMU CORSU !”
13 d'aprile | Corsica
Novu dizziunariu tematicu d'Antonu Marielli
31 di marzu | Corsica
A forza d'un tempu novu - La force d'un autre temps
15 di marzu | Corsica
Sestu cuncorsu Altaleghje in lingue corsa è francese
11 di marzu | Corsica
'Le médecin malgré lui' traduttu in corsu
25 di ferraghju | Corsica
Rencontre Association ORGUE EN FRANCE Samedi 12 mars à CERVIONE
24 di ferraghju | Cervioni
Stracci di mimoria, novu libru di Ceccè Lanfranchi
22 di ferraghju | Corsica
Turnà à leghje à 'Intricciate è cambiarine', di Pasquale Ottavi
9 di ferraghju | Corsica
Òmara, una casa d’edizione corsa
1u di ferraghju | Olmiccia