95.1 è 105.1 MHz
- Aiacciu : Dui omi cundannati per trafficu di droga
- Corsica: Aumentu di l’intervenzione di u PGHM .
- Furiani: SCB : prulungazione di l’imprestitu di Juan José Guevara
- Carghjese: Affundamentu di videtta in Carghjese
- Furiani: Una caruzzeria sibula di un schelleru in Furiani
- Corsica : Air Corsica deve affrontà l’impattu di a guerra trà Israël è l’Iran
- Lumiu: A fiera di u pane in Lumiu hà 10 anni
- Lucciana: Rugby : u RC Lucciana prontu per i quarti di finale di u campiunatu di Francia
- Corsica è Francia: Mubilisazione di u persunale di ghjustizia contr’à a riforma di a so prutezzione suciale cumplementare
- Aiacciu è Cagliari: Linea Corsica-Sardegna : dumanda d’aiutu à i guverni francese è talianu
Attualità
Nutiziale Culturale è Podcast
I vostri appuntamenti culturali in Corsica

U cullettivu 'Pè e litterature in lingue regiunale in scola' chjama à u studiu in i prugrammi sculari di e grande opere scritte in lingue 'regiunale'
Perchè insignà à Cervantès, Dante o Shakespeare in corsu di francese, ma micca Max Roqueta, Frédéric Mistral, Raphaël Confiant o Jacques Fusina ? Eccu a quistione di u cullettivu « Pè e litterature in lingue regiunale in scola ». Fundatu da scrittori, sociolinguisti è insignanti, stu cullettivu militeghja pè fà entre l’opere in corsu, brittonu, alsassianu, creolu, bascu, tahitianu o piccardu- in i prugrammi sculari. “Cusì, si permetterà à ogni elevu di u sistemu educativu francese di scopre una rialità ch’ellu ùn hà mai cunnisciutu o quasi.” dice Pasquale Ottavi, prufessore unurariu di l’Università di Corsica, amministradore di l’ADECEC è membru di u cullettivu. In stu quadru, esiste una petizione nant’à https://www.mesopinions.com/petition/art-culture/vraie-place-litteratures-langues-regionales-programmes/193595. Dunque, i membri di u cullettivu dumandanu chì a cultura naziunale ùn sia micca solu insignata cù opere in lingua francese. A dice Pasquale Ottavi : “ste lingue sò ricunnisciute da a Custituzione ma occupanu una piazza precarisata in l’ecosistemu linguisticu di u Statu-Nazione”.
Sustenutu da Amin Maalouf, secretariu perpetuale di l’Accademia francese, u cullettivu hà cuncepitu un corpus di 32 testi bislingui cù 14 lingue sfarente. Un « florilingue » ineditu, cuntenendu puemi, nuvelle è stratti di teatru da Jaufré Rudel à l’autori cuntempuranei d’Oltremare. Un currieru hè statu trasmessu in quant’à stu travagliu à u ministeru di l’Educazione Naziunale. Si tratta di presentà e litterature in lingua regiunale in versione francese o bislingua in a Francia sana ma micca solu in e regione cuncernate. A lingua corsa hè riprisentata da Ghjacumu Thiers, Ghjacumu Fusina è Lucia Santucci. I so testi sò stratti da “Lingua materna”, “Scritti corsi” è “Surgente”. Opere induve a puesia si mischja à a memoria, à a rivindicazione linguistica, à a cerca d’universale.
Sta dimarchja hè un attu di resistenza contr’à l’unifurmisazione culturale è a situazione di periculu di ste lingue. U 16 di ghjugnu, una visiocunferenza versu i media spunerà e prossime tappe di u cumbattu, principiendu cù una dumanda di mudificazione di i prugrammi pè ottenu un studiu di ste litterature troppu marginalisate. Un passu decisu versu “una fratellanza culturale” cum’ellu dice Pasquale Ottavi, « pè rinfurzà un sintimu d’appartenenza cumunu in u paese ».

