12 di ghjugnu
Cunferenza nant'à 'Le serment des apothicaires' di Pierre-Joseph Ferrali
Cunferenza di Pierre Joseph Ferrali è di i riprisentanti di l’Edizione Omara à l’occasione di l’esciuta di u rumanzu « Le serment des apothicaires »
Discorsu d’apertura di u presidente Ghjacumu Paoli è prsidentazione di u scrivanu: 'L’ADECEC tene à ringrazià oltre Pierre-jo, à Marcu Biancarelli è Ghjuvan‘ Iviu Acquaviva scrivani è éditori di a nova casa editrice Omara per e so participationi à st’acolta. Prima di tuttu, je ne suis ni un littéraire ni un lettré. Aghju ghjustu, mi pare u sensu è u spiritu chì ci vole.
Diceria, per chì fà?
Per fà chì i nostri fundamenti, ben chè straziati, sianu rispettati. Per chì a ghjuventù in ciò chì tocca à a so lingua, u so rughjone, è so brame, a so cultura fatta di tante lacrime, possi pisà u capu. Per chì u so paese veru sia uguale à quellu di I so sogni,. È sopratuttu per chì i cuntenuti piglinu u passu nantu a u cutenante.
Mà
Ùn mi fate micca dì ciò ch’ùn vogliu dì. Ùn n’aghju micca dettu basta à fassi capì, u puntu altu ferma u pensamentu. Innò issa manera di scapà ùn mi và micca. Tuttu ghjè arte, simu tutti l’operaghji di u nostru destinu. A lingua serebbi per noi, corsi, a nostra bandera, per issu puntu , ma non solu, merita tuttu u nostru rispettu. Però, ùn pudimu esse à l’incontru di ciò chè nò bramemu : A libertà in ogni cose: a libertà di pensamentu, d’andatura , di scelta...
A libertà di vita.
Certi anu criticatu quelli chì sapendu scrive u corsu, scrivenu in Francese. Serà megliu pensà corsu et dilla in Francese, o pensà Francese è dilla in corsu ?
Micca più tardi chè eri sera , ghje statu mentuata una pensata di Natale Luciani. Dicia: serà megliu à pensà corsu o pensà in corsu. Ci campemu. « Gros dilemme » dicenu i francesi. Petru Ghjiseppu Ferrali, scrivanu cerviunincu
Prisentà Pierre Jo, quì in u so paese, hè quasi inutile. Ammintemu chi a prima paruzione di Pierre Jospeh Ferrali hè stata stampitata è edidata à l’usu mezi militanti, da l’ADECEC in u 2000. Si tratta d’una racolta di nutiziale scritti per a radiu Voce Nustrale, è chi 25 anni dopu anu quasi valore storicu. Pierre-Joseph Ferrali, hè prufessore di Lingua è Cultura corsa, chì giovanotti è giovanotte cerviuninchi anu a furtuna di contà frà a squadra pedagogica di u so cullegiu. Cun ellu, si sà chì l’insignamentu di a lingua corsa caminerà in u bon sensu.
Pierre Joseph Ferrali hè dinù u scrivanu. Un eserciziu ch’ellu apodra dipoi quasi 20 anni, cun successu: 2009 a traduzzione di e canzone di Brassens (eserviziu induv’ellu hà pussutu sprimà u so estru pueticu) ; 2010, una racolta di nuvelle ; 2015, u so primu rumanzu « Fintantu chì l’erba crescerà” riceve u premiu di I lettori da a Culletività di Corsica. Traduttu in lingua franecse, u rumanzu ottene u Premiu Ulysse di u primu rumanzu da Arte Mare è una menzione speziale à a Mostra di u Libru Isulanu d’Ouessant in 2016; 2017 esce Austina chi ottene u Premiu di u libru da a Culletività di Corsica in a categuria creazione literaria in lingua corsa. In 2020 esce Les couplets de folies, traduzione in lingua francese d’Austina
E po, quist’annu, un novu rumanzu « Le serment des apothicaires », in lingua francese, esciutu ind’è Omara, giovana casa d’edizione riprisentata oghje da Marcu Biancarelli è Jean-Yves Acquaviva.
Issu rumanzu piglia radica in fattu accaduti. Hè a storia d’un speziale (un farmacistu) chì sceglie di campà in u ghetto di Cracovia per porghje aiutu à i ghjudei chi ci si trovanu chjosi. Trè giovane donne l’accumpagnanu. Cun elli u lettore si trova in immersione tutale in u mondu cusì affanosu di i ghetto.
Si passa à l'ADECEC
Ghjurnata di l'ADECEC nant'à i Chjami è rispondi
5 d'aostu | Cervioni
Assemblea generale di l'ADECEC: sabbatu u 15 di ferraghju 2025 à 5 ore di sera, casa cumuna di Cervioni
16 di ghjennaghju | Cervioni
ADECEC : cunferenze nant'à a seconda Guerra Mundiale, u sabbatu 23 di nuvembre 2024
14 di nuvembre | Cervioni
S'hè compiu in Cervioni u festivale Camerata Figarella
30 di settembre | Cervioni
Teatru in piazza per e ghjurnate di u patrimoniu
22 di settembre | Cervioni
l'Adecec rende umaggiu à KYRN
28 d'aostu | Cervioni
Cuncertu di A Filetta
7 d'aostu | Cervioni
ADECEC Ghjurnata 2024 mercuri u 28 d'aostu : Era Kyrn
13 d'aostu | Cervioni
Assemblea generale di l’ADECEC venneri u 16 di ferraghju di u 2024
17 di ferraghju | Cervioni
Quandu Cervioni face u so teatru !
22 d'uttobre | Cervioni
Ghjurnata 2023 di l'ADECEC
8 d'aostu | Cervioni
Réunion à Bastia avec l'Arcom
8 di ghjugnu | Bastia
Raportu d’orientazione nant’à a Lingua Corsa: audizione di l’attori cuncernati
8 di ghjugnu | Corti
Canti impruvisati
24 sittembre 2022 | Cunventu di Cervioni
Ghjurnata No es No in Cervioni
29 d'aostu | Cervioni
Cervioni sott'à u sguardu di Toni Casalonga
28 di marzu 2021 | Cervioni
Festa di a lingua in e scole
Da u 21 di sittembre à l'8 di dicembre 2020 | Cismonte
Festa di a lingua cù Francesca Desideri
31 d'uttobre 2020 | Sorbo Ocognano
Ghjurnate auropeane di u patrimoniu in a scola di Santa Reparata di Balagna
18 di sittembre 2020 | Santa Reparata di Balagna