Voce Nustrale

Indè noi

Cervioni
29 di lugliu 2020

Storia è literatura cun l’edizioni Alain Piazzola

L'ADECEC è l'edizioni Alain Piazzola anu urganizatu una ghjurnata in giru à u libru cù  parechji autori è intervenanti è in prisenza di un publicu venutu numerosu.

 

Allocuzione di u presidente Ghjacumu Paoli :

Urganizà ghjurnate dette « di u libru » hè diventata pocu uriginale. Si ne vede tutti i ghjorni da per tuttu. Se no avimu pigliatu sta via hè una vechja amicizia cù Alanu Piazzola chì ne hè a casgione. In principiu d’annata avimu prisentatu l’esciuta di u libru di Petru Ghjuvanni Luccioni « Pastori è Reghjoni » esciutu à l’edizione Alain Piazzola è sempre dispunibule. Si tratta di una longa pratica trà noi è l’editore, senza smenticassi di l’autore.

Alanu Piazzola, omu senza fume alcunu, si dà di rimenu per chì i scrivanni possinu esiste à traversu u so casa d’dizioni. Ghje oghje un umagiu ch’o li rendimu. Sinceru è leghjittimu.

In listessu tempu serà po esse a prima edizione di una ghjurnata di u libru in cunventu di Cervioni.

A noi tocca di persegue l’idea iniziata oghje. Si viderà in corsu d’annata incù u scagnu.

Sapendu chi u tempu d’oghje ùn hè quellu d’eri è chi cuncetti è prughjetti nascenu è morenu prestu. Tuttu và in fretta è pocu ne resta. Da l’artificiale à u soprappiù ferma pocu per u necessariu. Ma chì bella vita, ùn hè vera ?

Hè compiu u tempu di e ghjurnate di l’adecec induve si speculava l’aleta è l’incalcu.

Unu di i soli lochi induve si parlava di tuttu in lingua corsu.

Avà da e rete dette suciali à à televisione in passendu per e radiu e i « web »,  u corsu ghje d’apertuttu, micca abbastanza per mio contu, ma a sfida hè tremenda.

Siamu serii. Quassu hè u paese di a ruralità chì po prisentà, scritti , canti, teatri. Pensu chì simu un esempiu indè u mondu sanu. Allora, hè tempu di rende umaggiu à i nostri maestri, quelli, stitudori, scrittori, referenze di l’uralità, cantadori, musicanti, tutti quelli chì anu participatu è stravatu sta grande evuluzione, vulià guasi dì rivuluzione.

Tuttu và, tuttu si fà !

Per ghjunghjene a prisentà oghje in Cervioni 6 autori è persunaggi di talentu, « à me mi pare » cum’è lu dicerebbe Arrigu Olmetta !

 

Antoine Marie Graziani « Gérer les épidémies, les déchets et les animaux dans une ville à l’époque génoise : une interrogation contemporaine »

Antoine-Marie Graziani hè u storicu, specialistu di a storia di Pasquale Paoli, di a Corsica è di u mediterraniu. Prufessore à l’università di Corsica, multiplicheghja è so intervenzione per fà u lume nant’à u passatu storicu di a Corsica. Face parte di i fideli di l’Adecec per avè participatu aspessu à e ghjurnate di a lingua è datu dinù cunferenze  cume in 1999, « La marine Corse au temps de Pascal paoli » è qualch’annu fà, « Lisandru Sauli l’apôtre des Corse ». E si sà ch’in Cervioni, u persunaghju à una certa rinomina.

Oghje, Antoine-Marie Graziani ci parla d’una tematica d’attualità : d’epidemia, di rumenzule, d’animali, è di cume si n’assicurava a gestione in una cita à l’epuca genuvese : una quistione cuntempuranea di primura.

 

Jean-Christophe Liccia « Jeux, musique, danse et théâtre en Corse, Quatre siècles de divertissements XVe-XVIIIe »

Jean-Christophe Liccia un hè micca solu un scrivanu. Scrutta u celu di u campu d’aviazione di Poretta. Mà micca solu. Scrutta dinù u passatu  di a Corsica. Una passione chi l’hà cundottu a crea l’associu Petre Scritte per fà cunnosce a storia è u patrimoniu di u Capicorsu.

Jean Christophe Liccia ci porta à u filu di quattru seculi di divertimenti, trà ghjochi, balli è teatru in Corsica, da à XVimu à u XVIIIimu seculu, cù u so libru esciutu un annu fà.

Si cunnosce a piazza impurtante di u divertimentu in Corsica. A l’Adecec, c’avimu cunsacratu una ghjurnata tant’anni fà « Ghjoghi è ghjoculi ». Oghje, allerghemu u suggettu sin’à a cumedia di l’arte, sin’à a custruzzione di u teatru di Bastia. Femu di u di u cunventu di Cervioni, un locu di campa. Rumpimu cu l’evenimenti tragichi di a Corsica.

 

Jean-Pierre Poli « Les femmes dans la résistance corse de 1769 à 1789 » 

Jean-Pierre Poli hè avucatu onorariu. Hè l’autore di Autonomistes corses et Irrédentisme Fasciste (1920-1939) esciutu in 2007. Un annu fà indè Alain Piazzola, esce «20 ans de résistance en Corse» chi copre a perioda da 1769 à 1789. U fruttu di parechji anni di ricerche, di documentazione,  per fà capì chì in Ponte Novu i corsi anu persu à a so indipendenza, ma micca a so brama di libertà. Oghje chi ghje oghje, Jean-Pierre Poli cunsideraghja chì i a memoria culletiva di corsi si nutrisce da l’ideali è i cumbattiti di Pasquale Paoli è i so partigiani. Frà quessi, cì sò donne…

 

Philippe Colombani « Les corses et la couronne d’Aragon, projets politiques et affrontements des légitimités XIIIe-XVe »

Storicu specialistu di u medievu, prufessore di storia à u liceu Laetitia in Aiacciu è à l’università di Corsica, in u quadru di a furmazione di guida diretta da Jean Castela. Ghjè un inforcatoghja tamanta ch’ellu ci propone di fà, da a fine di u XIIIimu seculu sin’à u XVimu, à l’urigine di e rivendicazione di a couronna Aragunese nant’à a Corsica.

 

Jean-Luc Luciani « Musa chì parte da Corscia, Pueti è puesia ind’un paese niulincu »

Jean-Luc Luciani, prufessore di filusufia, è dinù cantadore per passione. A so analisa permette di capì megliu l’estru pueticu di i paisani di Corscia, assai fecondi. Una puesia pupulare, adatta à un modu di campà, di pensà, è forse di scunvince. Un opera tissata da leie umane.

 

Stéphane Orsini « Edifices romans de Corse »

Stéphane Orsini, animatore di a Fagec, associu amicu di l’Adecec ! Da a Fagec à u caminu di u patrimoniu di Penta di Casinca, ci rallegra sempre di a so manera di prisentà, di speculà, di spiegà. U so scopu hè unicu, ci vole à tramandà. In penta di Casinca, un ci hè una petra chi hà sicretu per issu passiunatu d’archeolugia …  nè mancu l’edifizii rumani di Corsica.

 

 

 

Si passa à l'ADECEC

Quandu Cervioni face u so teatru !

22 d'uttobre | Cervioni

Ghjurnata 2023 di l'ADECEC

8 d'aostu | Cervioni

Réunion à Bastia avec l'Arcom

8 di ghjugnu | Bastia

Canti impruvisati

24 sittembre 2022 | Cunventu di Cervioni

Ghjurnata No es No in Cervioni

29 d'aostu | Cervioni

Cervioni sott'à u sguardu di Toni Casalonga

28 di marzu 2021 | Cervioni

Festa di a lingua in e scole

Da u 21 di sittembre à l'8 di dicembre 2020 | Cismonte

Festa di a lingua cù Francesca Desideri

31 d'uttobre 2020 | Sorbo Ocognano

Da u museu à a radiu: i media in visita

24 di lugliu 2020 | Cervioni

ADECEC - Conferenza di Petru Santucci

3 di maghju 2018 | Cervioni

Festa di a lingua cù l'ADECEC

14 juin 2018 | Cervioni

L'ADECEC participeghja à e ghjurnate Linguimondi

28 di sittembre 2018 | Aiacciu

 Indirizzu

Piazza Ghjuvanni Simonetti
20221 Cervioni

+04 95 38 12 83

 Rete suciale

Cuncezzione è realizazione Agence de communication L'Agenza