24 di marzu
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
Dapoi a classa di 6a, l’elevi bislingui di i cullegi Henri Tomasi di Fulelli è Simon-Vinciguerra di Bastia participeghjanu à u prugettu Scambiu cità-paese, una dimarchja pedagogica custruita à tempu da e squadre di i dui stabilimenti. Anne-Charlotte Luciani, Christelle Poggi, Camille Giudici, Emmanuelle Rossi, Nathalie Valentini è Enric Joffrion. In core di stu prugettu : a lingua corsa, veru filu cunduttore di i scambii trà l’elevi. Currispundenze scritte, pruduzzione spartute è travaglii cumuni anu permessu à l’elevi di parlà corsu in situazione cuncrete, fora di i so stabilimenti sculari. Stu travagliu s’hè cunstrutu nant’à duie tematiche maiò : l’acqua è l’architettura. L’elevi anu scupertu a cità di Bastia è u cullegiu Vinciguerra, a Castagniccia vicin’à un’architetta è studiatu e risorse in acque à u stagnu di Terrenzana, à l’acque d’Orezza è à a spiscia di Carchetu. Cù e materie SVT è a fisica-chimia, anu analisatu i fenomeni naturali è l’imbusche ambientale. Si sò sprimati in lingua corsa è in francese ; in talianu, anu apertu u so sguardu versu l’internaziunale.
Dunque, un avvicinamentu glubale chì dà sensu à l’amparere. Dopu, u studiu di l’acqua è di l’architettura s’hè prulungatu sin’à a cità di Milanu pè capì megliu ciò ch’elli avianu vistu in Corsica. Anu scupertu in a cità taliana u Duomo, a so architettura tamanta è simbolica, i Navigli, famosi canali chì anu illustratu l’imbusche in leia cù a gestione di l’acqua in cità. Eppo, u museu di e scienze è di e tenniche li hà presentatu un avvicinamentu scientificu è interattivu di e nuzione travagliate in scola. Ci hè stata dinù a visita di u Bosco Verticale, esempiu emblematicu d’architettura à longu andà, illustrendu a manere d’integrà a vegetazione in core di a cità pè risponde à e sfide ambientale.
Cusi, u prugettu Scambiu cità-paese permette à l’elevi di crucià e discipline è di dà sensu à e so amparere. Abbisogna cumpetenze scientifiche, linguistiche è culturale. Ghjè ancu un’apertura impurtante nant’à u mondu prufessiunale: certi scoprenu mistieri in leia cù l’ambiente, l’architettura o l’ingegneria. Stu viaghju in Milanu hè u risultatu d’un travagliu cullettivu cunduttu nant’à parechji anni, ma dinù una tappa maiò in u percorsu di l’elevi à tempu linguisticu, culturale è citadinu. Apre pruspettive pè a seguita cù a brama di pruseguela in l’anni à vene.
Origine : Corse net infos
Cultura
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia
U cuncorsu Lingua Materna vintu da a squadra di u dizziunariu di l’associu Studii corsi
25 di ferraghju | Corti
Corsica 1943, un associu chì priserva a memoria di a guerra
21 di ferraghju | Corsica
U numeru 7 di Raconti “St’animali ùn sò cusì scemi-ces animaux pas si bêtes”, edizione Maia-Matina Latina
22 di ghjennaghju | Corsica
Cullezzione Spiega ! Les 4 vies de Pasquale Paoli, Antoine-Noble Marchini, edizione Albiana
9 di dicembre | Corsica
A Cerca Paulina, libru cullettivu, edizione Albiana
9 di dicembre | Capicorsu
Creazione di a Bibliuteca Paolina à l'edizione Albiana
27 di nuvembre | Corsica
Riedizione di 'Prighjuneri è altri nuvelli' di Marcu Biancarelli à l’edizione Omara
27 di nuvembre | Corsica
'Un ghjornu, una canzona : una storia di u cantu corsu' di Marc’Andria Castellani
27 di nuvembre | Corsica
Premiu di i lettori di Corsica 2026 : iscrizzione sin’à u 30 di ghjugnu 2026
21 di nuvembre | Corsica
Liv.corsica, l’intelligenza artificiale chì ampara da quelli chì parlanu u corsu
20 di nuvembre | Corsica

