5 di dicembre
A Citadella di Corti une citadelle pour horizon
Supranendu u paisaghju è a cità di Corti, a citadella hè diventata u so simbulu nant’à tutti i libri, libraccioli o cartuline riprisentendu a cità paolina. Ghjè u primu elementu di Corti chì si vede venendu da Bastia, Aleria o Aiacciu. Hè a sola di e sette citadelle custruite in daretu di e terre. I so trè livelli di difesa ne facenu un situ di prima trinca in Europa. Hè stata custruita in dui tempi à 350 anni d’intervalle : in u 1419, Vincentellu d’lstria face custruì u castellu, chjamatu dinù « nidu d’acula », in cima di u scogliu sopr’à a cità. In u 1769, e truppe francese, cumandate da u conte de Vaux, principianu a custruzzione di a citadella stessa, fundendusi nant’à u castellu iniziale.
Hè occupata da sfarenti regimenti militari sin’à a partenza di a Legione Strangera in u 1984. Dopu, i travaglii si pruseguenu, capunanzu nant’à u nidu d’acula pè permette d’aprelu à u publlicu. In u 1990, una parte di a caserna Padoue hè riabilitata pè stallà u FRAC, (Fondu Regiunale d’Arte Cuntempuraneu) di Corsica. In u 1997, a custruzzione di u museu di a Corsica hè cunfidata à l’architettu Andrea Bruno chì rinnuveghja a caserna Sérurier (anzianu ospidale militare di a citadella) è riesce à custruì u stabilimentu in armunia eccezziunale cù u so ambiente. Oghje ghjornu, in più di u FRAC è di u museu, avemu l’uffiziu di turismu Centru di Corsica, u FabLab pro (laburatoriu di fabricazione numerica) di l’università di Corsica è unu di i poli di u CPIE Centru di Corsica-A Rinascita.
In u 2019, pè festighjà i 600 anni di u castellu, a CDC hà vulsutu prusegue a riqualificazione di u situ cù i so cullaburadori pè priservà stu patrimoniu magnificu in particulare cù a cuntinuità di i studii storichi, archeologichi è tennichi. Pè ritruvà a storia sana di a citadella curtinese, leghjite puru A Citadella di Corti une citadelle pour horizon scrittu da un cullettivu direttu da Gérard Giorgetti et Marion Trannoy-Voisin à l’edizione Albiana
Cultura
Stazii “Natura è erburisazione” cù Francesca Desideri è Vincent Renoux
16 d'aprile | Ostriconi, Porri, San Petrone
Chjama à prugetti di a CDC : lingua corsa è natura sin'à u 15 di maghju
12 d'aprile | Corsica
Un affrescu memuriale trà storia è memoria in Cervioni
10 d'aprile | Cervioni
29u Cuncorsu di puesia corsa è gallurese Lungoni
9 d'aprile | Santa Teresa di Gallura
È u ventu... A nova racolta di puesie di Petru Leca, edizione Albiana
6 d'aprile | Corsica
Sartène, 1583. Une histoire corse di Guillaume Stalloni, edizione Scudo
19 di marzu | Corsica
A rivista Kyrn in l’emissione “Dans l’oeil de Kyrn”
19 di marzu | Corsica
I sicreti di u tempu, un escape game à u Museu Casa nativa di Pasquale Paoli in Merusaglia
29 di ferraghju | Merusaglia
Raconti IV In paesi Au village
22 di ferraghju | Corsica
U novu cuncorsu di a nuvella organisatu da l’associu Altaleghje
20 di ferraghju | Altaghjè
Premiu di i lettori di Corsica 2024 sin’à u 30 di ghjugnu
26 di ghjennaghju | Corsica
U prugettu d’iscrizzione di u chjam’è rispondi à u patrimoniu immateriale di l’UNESCO, purtatu da l’associ ADECEC è Voce
23 di ghjennaghju | Corsica è UNESCO
L'appuntamenti di l'associu U Pinziglione per l'annu novu
12 di ghjennaghju | I Fulelli (Penta di Casinca)