1u di settembre
Associu Immersione: Immersione nant'à u tema : Le troupeau en corse
Parechje manere in corsu di parlà d'un gruppu d’animali chì battenu inseme ;
A parolla chì mi pare oghje a più sparta serà « A BANDA », forse chì hè adatta in ogni situazione è perchè dinù chì e parolle più specifiche si perdenu fora di u mondu di i pastori.
Sì pò dì dinù, di memoria: « u BATTERRECCIU, a SOCCIA (eccula a spiegazione di u paese di i dui sorru ?), u TAGLIOLU, a RUCHJATA, a REGHJA (o greghja) = per e bestie di listessu ceppu ?
● Dopu circhendu aghju trovu dinù => u Bandaglione (per una grossa banda; u tagliolu saria u cuntrariu, vale à dì una banda chjuca ).; rochju (saria solu per e capre ?) ; u stolu , manata, schjera, una mansa ...
Ogni animale di a banda porta un segnu da identificallu (u segnu ; inchjavata, sfurcata, mozza)
Sò chjamate dinù e capre segondu l’andatura (es : una merlata...), u culore (es : bianchina), u pilame (calzerata : tacca nantu à i pedi), e corne (es : falculate => corne assai aperte),
● Sicura dinù chì a sfarenza si face sigondu l’animali ; pecure, porchi, vaccine (da vede più tardi)
● A sfarenza si face dinù segondu l’età (da vede più tardi)
● Pudemu ammintà dinù a sgiotta ( sgiucca , sciucca, sgiocca ...) chì hè a capra casareccia (dumèstica, capra casandiva, allevata per u so latte, u so pelu per fanne fune, a so pelle è a carne di u so caprettu.)
[U scioccaghju => u guardianu , u pastore di e capre casareccie.]
=> Per un dettu, una capra chì stacca a banda, si dice ch’ella hè sbandata ; spicurata sarà => privata di a so banda.
=> L’invistita hè u percorsu di l’animali ; investita chì si face in « un rughjone » (ne parleremu un altra volta)
E voi chì ne sapete ! Forse ci ne serebbe da aghjustà o ancu da currege !
Dite a vostra chì a meia hè detta !
☆ per sapenne di più c'hè u Ravis Giordani, u primu tempi fà , dizziunari di tutte e mamme !
Cultura
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
24 di marzu | Corsica è Milanu
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia
U cuncorsu Lingua Materna vintu da a squadra di u dizziunariu di l’associu Studii corsi
25 di ferraghju | Corti
Corsica 1943, un associu chì priserva a memoria di a guerra
21 di ferraghju | Corsica
U numeru 7 di Raconti “St’animali ùn sò cusì scemi-ces animaux pas si bêtes”, edizione Maia-Matina Latina
22 di ghjennaghju | Corsica
Cullezzione Spiega ! Les 4 vies de Pasquale Paoli, Antoine-Noble Marchini, edizione Albiana
9 di dicembre | Corsica
A Cerca Paulina, libru cullettivu, edizione Albiana
9 di dicembre | Capicorsu
Creazione di a Bibliuteca Paolina à l'edizione Albiana
27 di nuvembre | Corsica
Riedizione di 'Prighjuneri è altri nuvelli' di Marcu Biancarelli à l’edizione Omara
27 di nuvembre | Corsica
'Un ghjornu, una canzona : una storia di u cantu corsu' di Marc’Andria Castellani
27 di nuvembre | Corsica
Premiu di i lettori di Corsica 2026 : iscrizzione sin’à u 30 di ghjugnu 2026
21 di nuvembre | Corsica

