Olmiccia
1u di ferraghju
1u di ferraghju
Òmara, una casa d’edizione corsa
Òmara Edizione hè una casa d'edizione, creata da Marcu Biancarelli è Ghjilormu Luciani, chì vole mette in risaltu a creazione litteraria in Corsica. Si tratta d’un prugettu glubale articulatu, annunziatu ind’un primu numeru di a rivista Litteratura d’ottobre 2021. Ghjè un attu di passione è di fede ingiru à a cultura è l’autori isulani. U cuntestu generale di l’isula merita chì attori culturali s’impegninu pè fà e leie trà creatori, librari è i lettori. D’altrò, a casa d’edizione hè stabilita in Olmiccia, in Alta Rocca. A squadra si scumparte nant’à a Corsica sana. Cercanu un locu trà u Sudu è a piaghja pè stabilicci a so basa è organizacci scontri è evenimenti ingiru à i so libri.
Òmara significheghja « le soc de la charrue » in u dialettu pumuntincu. Fora di a simbolica chì hè quella di scavà un solcu pè l’opere litterarie, l’eufonia di a parolla piace à a squadra. L’edizione Òmara sò state fundate da a listessa squadra di a rivista Litteratura. U criteriu di u so filu edituriale hè soprattuttu a prosa litteraria. Pensanu à cullezzione future ingiru à a puesia è a storia. U primu criteriu hè a qualità di a scrittura è di u testu, ch’ella sia in lingua corsa o francese. Sta casa d’edizione hà digià editatu trè primi libri è trè altri anu da esce di settembre 2022. Sò testi novi di giovani autori. Dui rumanzi bislingui di Philippa Santoni è Jean-François Rosecchi cù una prima racolta di nuvelle in lingua francese di Nicolas Rey. Trè scrittori è un bell’esempiu di a ricchezza è di a bellezza di a litteratura corsa attuale, di a so mudernità dinù, chì hè ogni tantu stimulante. U libru di Jean-François Rosecchi, La vertu des paysans, hè un rumanzu cù tunalità post-muderne è ironiche chì tratta di a scumpusizione di a nostra sucetà dapoi l’anni 70. Philippa Santoni ci prupone cù “Da Parighji sin’à tè”, un testu assai originale nant’à un amore stracciatu trà duie giuvanotte. Infine, Nicolas Rey, cù “Utah”, presenta una decina di nuvelle crudele, scherzose è rialiste ind’un’ambienza western. Via, ogni libru hè un incantu. Frà i prugetti d’Òmara edizione in leia cù a rivista Litteratura, u secondu numeru di sta rivista chì esce di ferraghju è travaglianu digià nant’à i libri di l’annu 2023 cù a certezza di prupone torna bunissimi tituli à i lettori isulani.
Cultura
Cuncorsu Lingua Materna: rimessa di i premii
13 di maghju | Corti
D'isule nati, un libru cum'è rigalu di benvenuta
12 di maghju | Corsica
Hè esciutu u 43u numeru di a rivista Bonanova
10 di maghju | Corti
'Chjassi di parolle : intornu à a BDLC': parolle corse cuntate in fiure
7 di maghju | Corsica
13 di maghju: Notti di i musei à u museu di l'Alta Rocca
13 di maghju | Livia
Histoire(s) en Mai 2022
6 di maghju | Bastia
Sabbatu u 7 di maghju, Claude Baldassari dedicherà 'Gira a macina' in cunventu di Cervioni
4 di maghju | Cervioni
À l'ispensata, a nova racolta di puesie di Letizia Cosimi, ed. À Fior di Carta
29 d'aprile | Corsica
Furmazioni FURMÀNIMA di u cullittivu “PARLEMU CORSU !”
13 d'aprile | Corsica
Novu dizziunariu tematicu d'Antonu Marielli
31 di marzu | Corsica
A forza d'un tempu novu - La force d'un autre temps
15 di marzu | Corsica
Sestu cuncorsu Altaleghje in lingue corsa è francese
11 di marzu | Corsica
'Le médecin malgré lui' traduttu in corsu
25 di ferraghju | Corsica
Rencontre Association ORGUE EN FRANCE Samedi 12 mars à CERVIONE
24 di ferraghju | Cervioni
Stracci di mimoria, novu libru di Ceccè Lanfranchi
22 di ferraghju | Corsica
Turnà à leghje à 'Intricciate è cambiarine', di Pasquale Ottavi
9 di ferraghju | Corsica