25 di ferraghju
U cantu di i canti, le cantique des cantiques, traduttu da Norbert Paganelli à l’edizione Casa di Arena
U scrittore hà rialisatu una versione bislingua di stu dialogu d’amore trà a pastora, a Sulamita, è un pastore o forse u rè Salomone. Ghjè un famosu libru pueticu di l’anzianu testamentu illustratu da Hélène Erika Sanchez. Norbert Paganelli hà sempre intesu a so caccara chì vantava stu testu magnificu chì l’autore hà scupertu qualchì annu fà quand’ellu hà lettu a Bibbia. Un puemu magicu chì l’hà affascinatu per via di a so simplicità è di a so ambiguità. L’intensità di l’amore è di a passione ind’una scrittura puetica piena à simbulismu è d’emuzione. In u filu di i tempu, stu scrittu hè statu dibattutu parechje volte, interpretatu è adattatu. Hè chjamatu dinù “Cantu di Salomone” è serebbe di l’epuca di stu rè (970-931 nanz’à Cristu) o forse serebbe ellu l’autore. Ma altri specialisti cuntestanu sta versione è situeghjanu l’origine di u libru à u quintu seculu nanz’à Cristu.
U cantu di i canti hè presentatu cum’è u più anzianu è u più bellu di i canti d’amore. Ghjè dinù un libru feministu nanzu chì sta parolla esisti. A pastora, a Sulamita, hè à u centru di u libru. Vicina di u rè Salomone, vole esse libera. Per quessa, ricusa a so piazza in u harem di u rè pè ritruvà u pastore. Amore ma dinù cantu di pace venutu da sti tempi antichi chì porghje speranza nant’à sta terra turmentata. L’opera hè dinù muderna. U so aspettu eroticu hè statu un prublemu è u testu hà mancatu di sparì. Ma hè statu rimessu in a Bibbia per via ch’ellu illustrava l’amore di Diu pè u so populu ancu s'ellu ùn hè micca un testu religiosu.
Norbert Paganelli hà vulsutu traducelu per via chì tempi fà, pastori è paisani corsi innamurati recitavanu i versi di stu cantu di i canti. Ciò chì hà cummossu u scrittore. Dunque hà bramatu chì stu testi fessi parte di u nostru patrimoniu litterariu, ch’ellu sia arradicatu ind’a nostra cultura. Ghjè un testu universale ma cù una risunanza particulare pè i noi, i Corsi.
Cultura
Canti corsi.com : un situ à prò di e canzone corse
2 di ghjugnu | Internet
Marinagi, u novu libru di Alain Di Meglio è Philippe Pierangeli, edizione 8 Studio Scamaroni
2 di ghjugnu | Bunifaziu
“L’énigme de Santa Restituta” di Michel Codaccioni, edizione Albiana
2 di ghjugnu | Calinzana
Esciuta di u numeru 7 di a rivista numerica Lumi, 'Chì fà di a lascita di i Lumi ?'
16 d'aprile | Internet
Sognus Mortalis, u primu manga in corsu è francese hà da esce
16 d'aprile | Corsica
'Histoire de la Corse” d’Ange-Toussaint Pietrera, edizione Jean-Paul Gisserot
16 d'aprile | Corsica
U béhourd, trà sportu medievale è patrimoniu culturale
7 d'aprile | Corsica
Jéromine Fedi conta l’anima di a Corsica in libri bislingui per a giuventù
3 d'aprile | Carghjese
Les républiques des Lumières, de la Corse à l’Amérique française, di Thibaut Dauphin, edizione Spondi-Le bord de l’eau
1u d'aprile | Corti, Parigi, Montréal
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
24 di marzu | Corsica è Milanu
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia
U cuncorsu Lingua Materna vintu da a squadra di u dizziunariu di l’associu Studii corsi
25 di ferraghju | Corti
Corsica 1943, un associu chì priserva a memoria di a guerra
21 di ferraghju | Corsica
U numeru 7 di Raconti “St’animali ùn sò cusì scemi-ces animaux pas si bêtes”, edizione Maia-Matina Latina
22 di ghjennaghju | Corsica

