20 di dicembre
U libru cullettivu Aleria et ses territoires
Aleria, o Alalia, cum'elli dicianu l'Etruschi, hè una porta aperta nant'à a Corsica di l'Antichità. Stu libru à l’edizione Eolienne hè una testimunianza di l'attenzione pulitica purtata à u situ dapoi u 2018. In l'Antichità, Aleria hè stata una cità fuceana, etrusca è dopu rumana assai impurtante in core di u Mediterraniu. I scavi principianu in l'anni 50, cù Jean è Laurence Jehasse. Anu scavatu vistiche d'un foru è di u core d'una cità rumana. Qualchì annu dopu, vicin'à a prigiò di Casabianda, sò scuperti parechji campi santi etruschi di i quintu, quartu è terzu seculi nanz'à a nostra epuca. A scuperta maiò di unu di i più ricchi insemi funerari cunnisciuti fora di l'Italia. Più di 4.500 ogetti, mubiglia, vasi, equipamentu militare, sò ricensati è chì si trovanu in e cullezzione di u forte Matra, locu di u museu Jérôme Carcopino.
U prugettu cullettivu di ricerche “Aleria et ses territoires : approches croisées”, finanzatu da u ministeru di a cultura è a CDC, palesa a vuluntà pulitica di valurizà stu patrimoniu anticu. U libru Aleria et ses territoires raccoglie e cuntribuzione di numerosi intervenanti di u CNRS, di l’università d’Ecchisi-Marseglia, di a Sorbonne, di u museo civico di Santa Marinella in Italia, l’INRAP, a Direzzione di u Patrimoniu. Ci truverete infurmazione nant’à e periode d'occupazione di u situ, da l’Età di u Bronzu sin’à a fine di l’antichità, mustrendu l’impurtanza di a ricerca nant’à Aleria pè a storia è l’archeolugia di a Corsica è aldilà pè a ricustruzzione di u passatu di u mondu mediterraniu, secondu Vincent Jolivet, direttore di u prugrammu cullettivu di ricerche.
L’opera hè u primu tomu d’una seria postu chì Aleria ùn hà ancu palisatu tutti i so secreti. In u 2019, u situ di Lamaghjone hà permessu di scopre i dui campi santi, unu etruscu, l’altru rumanu, cuntenendu centinaie d’ogetti è soprattuttu un’ipugea, una sepultura di a civilisazione etrusca, pocu frequente in Francia. Infine, sappiate chì un novu museu deverebbe esse custruitu da quì à l’annu 2027.Cultura
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
24 di marzu | Corsica è Milanu
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia
U cuncorsu Lingua Materna vintu da a squadra di u dizziunariu di l’associu Studii corsi
25 di ferraghju | Corti
Corsica 1943, un associu chì priserva a memoria di a guerra
21 di ferraghju | Corsica
U numeru 7 di Raconti “St’animali ùn sò cusì scemi-ces animaux pas si bêtes”, edizione Maia-Matina Latina
22 di ghjennaghju | Corsica
Cullezzione Spiega ! Les 4 vies de Pasquale Paoli, Antoine-Noble Marchini, edizione Albiana
9 di dicembre | Corsica
A Cerca Paulina, libru cullettivu, edizione Albiana
9 di dicembre | Capicorsu
Creazione di a Bibliuteca Paolina à l'edizione Albiana
27 di nuvembre | Corsica
Riedizione di 'Prighjuneri è altri nuvelli' di Marcu Biancarelli à l’edizione Omara
27 di nuvembre | Corsica
'Un ghjornu, una canzona : una storia di u cantu corsu' di Marc’Andria Castellani
27 di nuvembre | Corsica
Premiu di i lettori di Corsica 2026 : iscrizzione sin’à u 30 di ghjugnu 2026
21 di nuvembre | Corsica

