20 di dicembre
U libru cullettivu Aleria et ses territoires
Aleria, o Alalia, cum'elli dicianu l'Etruschi, hè una porta aperta nant'à a Corsica di l'Antichità. Stu libru à l’edizione Eolienne hè una testimunianza di l'attenzione pulitica purtata à u situ dapoi u 2018. In l'Antichità, Aleria hè stata una cità fuceana, etrusca è dopu rumana assai impurtante in core di u Mediterraniu. I scavi principianu in l'anni 50, cù Jean è Laurence Jehasse. Anu scavatu vistiche d'un foru è di u core d'una cità rumana. Qualchì annu dopu, vicin'à a prigiò di Casabianda, sò scuperti parechji campi santi etruschi di i quintu, quartu è terzu seculi nanz'à a nostra epuca. A scuperta maiò di unu di i più ricchi insemi funerari cunnisciuti fora di l'Italia. Più di 4.500 ogetti, mubiglia, vasi, equipamentu militare, sò ricensati è chì si trovanu in e cullezzione di u forte Matra, locu di u museu Jérôme Carcopino.
U prugettu cullettivu di ricerche “Aleria et ses territoires : approches croisées”, finanzatu da u ministeru di a cultura è a CDC, palesa a vuluntà pulitica di valurizà stu patrimoniu anticu. U libru Aleria et ses territoires raccoglie e cuntribuzione di numerosi intervenanti di u CNRS, di l’università d’Ecchisi-Marseglia, di a Sorbonne, di u museo civico di Santa Marinella in Italia, l’INRAP, a Direzzione di u Patrimoniu. Ci truverete infurmazione nant’à e periode d'occupazione di u situ, da l’Età di u Bronzu sin’à a fine di l’antichità, mustrendu l’impurtanza di a ricerca nant’à Aleria pè a storia è l’archeolugia di a Corsica è aldilà pè a ricustruzzione di u passatu di u mondu mediterraniu, secondu Vincent Jolivet, direttore di u prugrammu cullettivu di ricerche.
L’opera hè u primu tomu d’una seria postu chì Aleria ùn hà ancu palisatu tutti i so secreti. In u 2019, u situ di Lamaghjone hà permessu di scopre i dui campi santi, unu etruscu, l’altru rumanu, cuntenendu centinaie d’ogetti è soprattuttu un’ipugea, una sepultura di a civilisazione etrusca, pocu frequente in Francia. Infine, sappiate chì un novu museu deverebbe esse custruitu da quì à l’annu 2027.Cultura
Stazii “Natura è erburisazione” cù Francesca Desideri è Vincent Renoux
16 d'aprile | Ostriconi, Porri, San Petrone
Chjama à prugetti di a CDC : lingua corsa è natura sin'à u 15 di maghju
12 d'aprile | Corsica
Un affrescu memuriale trà storia è memoria in Cervioni
10 d'aprile | Cervioni
29u Cuncorsu di puesia corsa è gallurese Lungoni
9 d'aprile | Santa Teresa di Gallura
È u ventu... A nova racolta di puesie di Petru Leca, edizione Albiana
6 d'aprile | Corsica
Sartène, 1583. Une histoire corse di Guillaume Stalloni, edizione Scudo
19 di marzu | Corsica
A rivista Kyrn in l’emissione “Dans l’oeil de Kyrn”
19 di marzu | Corsica
I sicreti di u tempu, un escape game à u Museu Casa nativa di Pasquale Paoli in Merusaglia
29 di ferraghju | Merusaglia
Raconti IV In paesi Au village
22 di ferraghju | Corsica
U novu cuncorsu di a nuvella organisatu da l’associu Altaleghje
20 di ferraghju | Altaghjè
Premiu di i lettori di Corsica 2024 sin’à u 30 di ghjugnu
26 di ghjennaghju | Corsica
U prugettu d’iscrizzione di u chjam’è rispondi à u patrimoniu immateriale di l’UNESCO, purtatu da l’associ ADECEC è Voce
23 di ghjennaghju | Corsica è UNESCO