15 di ghjennaghju
Situazione sociolinguistica di e lingue basca è corsa cù u prufessore Eguzki Urteaga
L’inchieste rialisate in u 2021 mostranu un livellu di cumpetenza più altu pè a lingua corsa ma a perdita di a lingua hè stata piantata à u paese bascu grazia à e pulitiche linguistiche. Istituzione sò state create cumè u cunsigliu di u sviluppu di u Paese bascu è u Cunsigliu di l’eletti di u Paese bascu. I risultati à prò di l’insignamentu sò stati custattati à principiu di l’anni 2000. U Paese bascu hè custituitu di sette pruvince scumpartute trà i stati francese è spagnolu. Esistenu dinù trè rialità politico-amministrative. Ind’ognuna di ste zone, u statutu di a lingua basca hè sfarente. Ind’u casu di a cumunità autonoma basca ci sò trè pruvince : Alava, a Biscaye è u Guipuscoa, u statutu d'autonumia, aduttatu in u 1979, prevede un statutu di cuufficialità trà u bascu è u spagnolu. A pulitica linguistica hè a listessa in e trè pruvince.
Ind’a cumunità di Navarre, sempre nant’à u territoriu spagnolu, à l’incuntariu, avemu trè zone linguistiche : una chì parla u bascu à u nordu, un’altra mista ingiru à a capitale Pamplona è quella ch’ùn parla micca u bascu à u sudu. Trè zone cù pulitiche linguistiche è statuti ghjuridichi di a lingua sfarente per ognuna. In Francia, u Paese bascu nordu s’hè custituitu cum’è cumunità d’aglumerazione in u 2017. Hà aumentatu in particulare u bugettu dedicatu à a lingua. Oghje ghjornu, l'uffiziu publicu di a lingua basca prevede 4,7 milioni d'euri pè 325 000 abitanti. Ind’u casu di u guvernu bascu è di a cumunità autonoma basca, u bilanciu annuale cunsacratu à a pulitica linguistica hè di 146 milioni d’euri.
In Corsica, si custatta una perdita linguistica in e cità ma micca in e campagne. A scola crea locutori ma sò passivi. Sò capaci di capì a lingua ma micca di parlalla per via di a paura di sbagliassi, o di a vergogna. Per via di a sparizione prugressiva di i locutori più anziani, fermanu generazione chì ùn parlanu micca a lingua o a parlanu male. Ci hè dinù l’amparera di u francese chì hè stata vista cum’è necessaria pè a prumuzione suciale dopu a seconda guerra mundiale. St’elementi spieganu a rigressione. D’altrò, in u quadru di u cuntrattu di pianu statu regione 2021-2027, a Cullettività di Corsica hà prupostu un’aumentazione significativa di i crediti pè a lingua corsa, da 17 436 000 euri à 30 795 218 euri. St’aumentazione di crediti hà da finanzà u sustegnu à l’equipamentu di e filiere bislingue, a pruduzzione di risorse pedagogiche, a diversificazione di l’ufferta immersiva, è u pianu di furmazione di l’insignanti di u primu è di u secondu gradu.
L’immersione, inde u sistema publicu è assuciativu quant’è inde a sucietà, hè un pilastru maiò di a pulitica linguistica di a CDC. A creazione di e duie prime classe i m m e r s i v e , in Bastia è in Biguglia (sezzione di i chjuchi è sezzione mezana) da l’associu Scola Corsa hà permessu à i gruppi di sculari di cuntinuà in e sezzione superiore (sezzione mezana è maiò è sculari di CP). In Pumonti, a scola di Sarrula hà da triplicà u numeru di sculari dopu à una prima annata di funziunamentu. Infine, di sittembre 2023, hè apertu un novu situ in Corti. L’effettivu tutale nantu à i quattru siti è e sette classe create, nantu à 11 livelli, hà da avvicinà i 140 sculari di sittembre. A Cullettività di Corsica hà sceltu d’accumpagnà l’associu Scola Corsa dapoi u principiu di a so andatura. Per u periodu 2023-2026, un aiutu glubale di 2 milioni 857 152 euri hè statu decisu pè sustene a so azzione.
I centri d’immersione linguistica sò elementi maiò di a pulitica di sviluppu di l’insignamentu bislingu. Ricevenu classe à a ghjurnata (Bastia-Campanari, Loretu di Casinca) o pè seghjorni durante una settimana (Savaghju-Vivariu è Bastelica) durante u tempu in scola pè fà attività in immersione. In tuttu, più o menu 3600 elevi sò accolti tutti l’anni. U sustegnu di a Cullettività di Corsica pè u funziunamentu di ste strutture riprisenta più o menu 20% di u bugettu di a Direzzione Lingua Corsa. Citemu dinù l’attelli di pratica artistica pè rinfurzà l’ambiente linguisticu è culturale di l’insignamentu di u corsu è famigliarisà l’elevi cù a creazione artistica in lingua nustrale. Infine, a CDC hà creatu premii litterari è borse educative pè ricumpensà e grande cumpetenze è corsofunia : a borsa Maestranza pè i futuri insignanti di e filiere bislingue, i premii Andria Fazi pè i basciglieri, di u libru di a Cullettività di Corsica è di a puesia.
Cultura
Premiu Grossu Minutu pè a cumpagnia Unità Teatrale è umagiu à u ben’di François Berlinghi
10 di settembre | Talasani
Ghjurnate di u patrimoniu i 19 è 20 di settembre
10 di settembre | Corsica è Francia
Scena corsa, una memoria numerica di a creazione musicale isulana
9 di settembre | Internet
Una stazzona di 6000 anni scuperta vicin’à Filitosa
12 d'aostu | Pumonte
Scavi archeologichi in Tavera
11 d'aostu | Tavera
Canti corsi.com : un situ à prò di e canzone corse
2 di ghjugnu | Internet
Marinagi, u novu libru di Alain Di Meglio è Philippe Pierangeli, edizione 8 Studio Scamaroni
2 di ghjugnu | Bunifaziu
“L’énigme de Santa Restituta” di Michel Codaccioni, edizione Albiana
2 di ghjugnu | Calinzana
Esciuta di u numeru 7 di a rivista numerica Lumi, 'Chì fà di a lascita di i Lumi ?'
16 d'aprile | Internet
Sognus Mortalis, u primu manga in corsu è francese hà da esce
16 d'aprile | Corsica
'Histoire de la Corse” d’Ange-Toussaint Pietrera, edizione Jean-Paul Gisserot
16 d'aprile | Corsica
U béhourd, trà sportu medievale è patrimoniu culturale
7 d'aprile | Corsica
Jéromine Fedi conta l’anima di a Corsica in libri bislingui per a giuventù
3 d'aprile | Carghjese
Les républiques des Lumières, de la Corse à l’Amérique française, di Thibaut Dauphin, edizione Spondi-Le bord de l’eau
1u d'aprile | Corti, Parigi, Montréal
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
24 di marzu | Corsica è Milanu
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia

