9 di settembre
A mostra Biodiv’expo pè festighjà i 10 anni di u parcu marinu di Capicorsu è di l’Agriate à l’Aldilonda in Bastia sin’à u 3 di nuvembre
A qualchì metru da u Vechju portu, à principiu di a spassighjata L’Aldilonda, truvate e fiure di Greg Lecoeur nant’à delfini, falconi, acelli marini, raze… chì campanu è chì sò prutette in u Parcu marinu di Capicorsu è di l’Agriate. A mostra face parte d’azzione cundutte l’annu sanu pè fà cunnosce e missione di u parcu marinu in u quadru di u so anniversariu. Ghjè una manera dinù di fà scopre ste spezie pè insegnà ch’elle sò in stu locu. A mostra Biodiv’expo deve permette dinù un travagliu di sensibilisazione à i sculari. U prugettu hè in leia cù u novu dischettu “Donne di u mare” di Francine Massiani, Patrizia Gattaceca, Elisa Tramoni è Michèle Sammarcelli. E canterine anu cantatu l’8 di settembre à u palazzu di i guvernadori.
Quattru artiste pè ottu canzone dedicate à u mare, à a memoria è à a trasmissione. U dischettu hè purtatu da u Parcu naturale marinu Capicorsu è Agriate è l’associu culturale Popularte. Hè dispunibule in streaming. Dece anni fà stu parcu hè statu dunque creatu. Un’aghja marina prutetta nant’à sei mila ottu centu trenta chilometri quadrati avia ridefinitu à pocu à pocu certe regule è avvicinamenti pè cercà un equilibru trà priservazione ambientale è imbusche ecunomiche à prò d’un territoriu di prima trinca. Pè celebrà sta creazione, u mondu artisticu ci participeghja cù ottu canzone nove in lingua corsa chì contanu una storia chì hè principiata bellu nanzu a creazione di u parcu. Dunque, a storia d’una passione di u mare. Ghjè un prugettu originale chì leia a cultura, u mare, l’identità è chì addunisce quattru canterine aperte nant’à u mondu. Voce è sensibilità artistiche sfarente è percorsi chì danu à stu prugettu una dimensione sicuramente umana. L’opera hè stata rialisata in solu sei mesi. Cum’è sì e parolle curressinu nant’à e pagine, e note sculianu sott’à e dite è e voce d’ogni artista s’armunisessinu. I cumpunidori sò Patrizia Gattaceca è Domino Sammarcelli pè esaltà u mondu marinu in musica. In quant’à i testi selezziunati, evucheghjanu dinù di sicuru u mare ma ancu e so sponde, quelli chì campanu in mare è quelli chì ne campanu. U mare è i so sogni ch’ellu si porta è ch’ellu righjetta cum’è ste vele di battelli gunfiate chì s’alluntananu pè nove aventure. Avemu dinù in stu dischettu allusione à l’esilii.
I tituli ramentanu ricordi di zitellina, tradizione. “O mare amore”, “I mo passi” o ancu “Mare è mondi”. Ogni volta, canti chì s’indirizzanu à tutti, in particulare a nova generazione. In sta dimarchja, i zitelli di Scola corsa sò stati assuciati à u prugettu musicale. Donne di u mare pò esse ascultatu in streaming è hè distribuitu dinù vicin’à i sculari.
Cultura
Scena corsa, una memoria numerica di a creazione musicale isulana
9 di settembre | Internet
Una stazzona di 6000 anni scuperta vicin’à Filitosa
12 d'aostu | Pumonte
Scavi archeologichi in Tavera
11 d'aostu | Tavera
Canti corsi.com : un situ à prò di e canzone corse
2 di ghjugnu | Internet
Marinagi, u novu libru di Alain Di Meglio è Philippe Pierangeli, edizione 8 Studio Scamaroni
2 di ghjugnu | Bunifaziu
“L’énigme de Santa Restituta” di Michel Codaccioni, edizione Albiana
2 di ghjugnu | Calinzana
Esciuta di u numeru 7 di a rivista numerica Lumi, 'Chì fà di a lascita di i Lumi ?'
16 d'aprile | Internet
Sognus Mortalis, u primu manga in corsu è francese hà da esce
16 d'aprile | Corsica
'Histoire de la Corse” d’Ange-Toussaint Pietrera, edizione Jean-Paul Gisserot
16 d'aprile | Corsica
U béhourd, trà sportu medievale è patrimoniu culturale
7 d'aprile | Corsica
Jéromine Fedi conta l’anima di a Corsica in libri bislingui per a giuventù
3 d'aprile | Carghjese
Les républiques des Lumières, de la Corse à l’Amérique française, di Thibaut Dauphin, edizione Spondi-Le bord de l’eau
1u d'aprile | Corti, Parigi, Montréal
Da a Casinca à Bastia sin’à Milanu : u prugettu bislingu Scambiu cità
24 di marzu | Corsica è Milanu
Salvaticume, a seconda racolta di nuvelle di Joseph Antonetti, Òmara Edizione
10 di marzu | Corsica
A racolta Florilangues pè fà entre a litteratura in lingue regiunale in i cullegi
6 di marzu | Corsica è Francia
U cuncorsu Lingua Materna vintu da a squadra di u dizziunariu di l’associu Studii corsi
25 di ferraghju | Corti
Corsica 1943, un associu chì priserva a memoria di a guerra
21 di ferraghju | Corsica

